Am ras, am glumit, am baut, am facut tot ce se putea face la o intalnire intre niste fosti liceeni.
Pe langa faptul ca ne-am simtit bine eu mi-am adus aminte de o poezie scrisa in clasa 11 in ora de engleza parca sau romana cu bunul meu prieten si fost coleg Oigen :).
M-au napadit amintirile si am scos-o de la naftalina, am pus-o aici sa mai zambesc din cand in cand si sa imi aduc aminte ce ani frumosi si fara griji au fost aceia de liceu :D.
Profitati din plin de liceu.
Cu bune cu rele sunt frumosi si nu se intorc.
So, mai jos aveti si poezia.
Enjoy.
Rozul şi Griul
de Şotropa Eugen şi Grijincu Bogdan
Culorile din viaţa mea
Sunt iubite doar de ea.
Când văd gri, sunt mâhnit
Când văd roz, mă simt iubit.
Ea acum vede în gri
Ca în triste poezii
Rozul a fost şters demult
Ea a devenit adult.
Un adult care iubeşte
Viaţa scurtă şi-o trăieşte
Gânduri triste o-nconjoară
Şi în vise ea coboară.
Ajunsă jos începu a plânge
Se pare că griul învinge
Rozul e o utopie
Simţită doar în copilărie.
de Şotropa Eugen şi Grijincu Bogdan
Culorile din viaţa mea
Sunt iubite doar de ea.
Când văd gri, sunt mâhnit
Când văd roz, mă simt iubit.
Ea acum vede în gri
Ca în triste poezii
Rozul a fost şters demult
Ea a devenit adult.
Un adult care iubeşte
Viaţa scurtă şi-o trăieşte
Gânduri triste o-nconjoară
Şi în vise ea coboară.
Ajunsă jos începu a plânge
Se pare că griul învinge
Rozul e o utopie
Simţită doar în copilărie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu